| Знайдено на сайті: | Yam |
| Мова: | 24 (Romanian / română) |
| Заголовок: | Consiliul Unirii la Bucuresti: Mai mult decit o conferinta de presa. Exemple video de demnitate cu M.Druc, V.Craciun, gen.Mircea Chelaru |
| Резюме: | (O remarca: discursul dlui Victor Craciun si listele scanate ale participantilor vor fi plasate miercuri...) Pentru ca echipa din 13 persoane a Consiliului Unirii, ce s-a deplasat la Bucuresti pe 19 aprilie 2012, pentru o conferinta de presa, transformata in una de dialog national despre obiectivul Unirii, a avut, practic, doua nopti nedormite, administratorii resurselor media au plasat fara un comunicat de presa documentele prezentate la conferinta si cele remise Presedintelui Basescu, Parlamentului (Camerei Deputatilor si Senatului) si Guvernului Romaniei, iar, ajunsi la Chisinau, - trimise Presedintiei, parlamentului si Guvernului. De aceea, publicam aceasta opinie, care este alturata unor discursuri unioniste de demnitate pe care le vedeti mai sus, ale dlor Mircea Druc, Victor Craciun si gen.Mircea Chelaru.
Ideea privind o conferinta de presa a fost a unuia dintre copresedintii CU, Gheorghe Vita. Colegii prezenti la sedinta saptaminala traditionala au sprijinit propunerea. Pregatirile au inclus mai multe actiuni: 1. Am decis ce subiecte sa prezentam. 2. I-am intrebat pe toti membrii CU prin e-mailuri, iar pe deputatii din primul Parlament, membri ai ex-Consiliului National al Unirii, - si prin SMS, la rugamintea si insistenta colegului lor, Stefan Maimescu, cel care, impreuna cu vicepresedintele PNL, Anatolie Revenco, au si venit cu propunerea formarii Consiliului Unirii, in ideea relansarii Consiliului National al Unirii din 1991.
Echipa care tine evidenta membrilor Consiliului Unirii, administreaza site-ul CU si alte bloguri, i-a anuntat prin e-mailuri pe toti membrii-aderenti din Bucuresti, dar si din Romania, despre intentia de a se tine o conferinta de presa la Bucuresti, pentru a se lansa acolo CU; a prezenta intiativele legislative ale CU privind dreptul implicit al basarabenilor si al bucovinenilor de a fi recunoscuti cetateni romani fara actualul calvar de redobindire; a prezenta documentele prezentate institutiilor principale ale statului, mentionate mai sus, incluzind propunerile CU de consemnare a implinirii celor 200 de ani d ela Raptul Basarabiei de catre Imperiul Tarist, in 1812.
Trebuie sa recunoastem pe sleau: presa din Romania, ca si cea din R.Moldova, nu sunt interesate de subiectul Unirii, pentru ca el nu-i intereseaza pe patronii lor -guvernantiii actuali ai celor doua state romanesti. Aici chiar ar fi de constatat solidaritatea Puterii de la Bucuresti cu cea de la Chisinau, a caror masca este smulsa prin actiunile curajoase ale Consiliului Unirii, care ii demasca pe cei c ear fi vrut, parka, sa fie perceputi ca uniuonisti, dar nu sunt, de fapt, devenind, imediat, circotasi.
La Bucuresti a fost, in schimb, multa lume buna, care crede in idealul Unirii, semnatarii-aderenti la CU, oameni seriosi si verticali. Printre ei a fost si dl Victor Craciun, presedintele Ligii culturale pentru unitatea romanilor de pretutindeni, si Mihai Clenciu, presedintele Uniunii Pro Basarabia si Bucovina , si generalul in rezerva Mircea Chelaru, o persoana verticala, care a avut un discurs fulminant, fiind un orator de exceptie. Discursul lui va fi publicat, impreuna cu cel al dlui Victor Craciun si al dlui Mircea Druc primul smenatar al Consiliului Unirii, fostul presedinte al Consiliului National al Unirii din anul 1991, fost deputat si fost premier al Republicii Moldova, care a avut doua interventii extreme de pretioase pentru a intelege fenomenul unionismului in trecut si in prezent.
In general, vom prezenta scanat lista participantilor la conferinta de presa, care a avut un rol, mai curind, de lansare la Bucuresti a Consiliului Unirii, pentru ca s-au cunoscut, intre ei, semnatarii CU si acestia, de acolo, i-au cunoscut pe o parte din grupul coordinator al CU de la Chisinau.
In delegatia CU plecata la Bucuresti s-a aflat si Gheorghe Maxian, care a si creat, la Orhei, primul grup de aderenti la Consiliul Unirii, din membri ai diferitelor partide si din functionari responsabili, fiind dat publicitatii si un comunicat.
Conferinta de presa s-a transformat intr-un dialog si o expunere de viziuni ale membrilor CU, vazindu-se, evident, ca oamenii au si vor sa discute liber, nu doar de la inima, dar si cu ratiunea. Asta a demonstrat ca sunt necesare asemenea dezbateri, pe o durata mai mare. Aici nu putem sa nu ne amintim de o conferinta care a avut loc la Bucuresti, inainte de 27 martie, moderata de Eugen Popescu, la care au vorbit de la Chisinau fosti membri ai PPCD sau prietenii lor, care si-au insusit ulterior alte culori politice, dar care au emanat suficient comportament inadecvat ca sa nu spunem altfel fata de Consiliul Unirii, insistind sa nu fie in el partide, de parca nu s-a vazut pina azi ce a facut societatea civila in privinta promovarii unionismului Dumnezeu cu ei, care nu se mai linistesc si, in loc sa dea in comunisti, cum ni se sugereaza pe ici-pe colo (de parca nu i-am criticat cind erau la guvernare), DAU EI in cei care privesc spre Romania si in cei care nu se tem sa vorbeasca de Unire.
Sigur, cei care astazi coordoneaza la Chisinau actiunile Consiliului Unirii, nu au toti practica discursului public, au trac, poate, in fata romanilor din Romania, s-au mai poticnit pe alocuri. Insa au reusit sa transmita mesajul sincer si curajos si au fost credibili.
Acesti oameni, care au intreprins cu efort propriu, cu mijloace proprii, aceasta deplasare, sunt oameni dintr-o bucata. Ei sunt sinceri si verticali, nu participa in jocurile romanilor si unionistilor cu barba , care au transformat unionismul in troc si afaceri. Insa nici asta nu intereseaza, vorbind despre atacurile ce apar constant la Chisinau din partea unui grup incluzindu-i, in special, pe cei care activau pe platforma crestin-democrata si fals unionista, odinioara, care au dezamagit grav populatia romaneasca onesta si credula. Acum nu mai credem ca ei au ce ne invata pe noi. Sau, mai bine zis, - ce ar mai avea ei pe noi sa ne invete noi am vazut deja pe parcursul a 20 de ani de minciuni propagate de ei cu zel romanesc Scrisorile catre Traian Basescu, Parlament si premierul Romaniei au fost depuse oficial si avem exemplarele cu semnaturi ale celor ce le-au primit. Asta ne da speranta ca cineva se va uita peste ele, ca nu le va arunca imediat in cosul de gunoi, chiar daca au fost rascriticate de cei care le cereau in 2010 si care ar fi trebui sa le sprijine acum.
La fel au fost depuse in Romania si proiectele de Dispozitie inaintate de CU Guvernului Republicii Moldova, ca sa intreprinda anumite actiuni cu ocazia implinirii a 200 de ani de la raptul Basarabiei.
La Bucuresti a fost prezentata si prima carte aparuta sub egida Consiliului Unirii, scrisa de prof. universitar, doctor hab. n istorie Anton Moraru, cu titlul BASARABIA SUB JUGUL COLONIAL AL RUSIEI ŢARISTE
1812 1917 . Aveti coperta scanata aici.
Conferinta a fost transmisa de portalul www.privesc.eu si aducem multumiti pentru acest gest. Unii tineri prezenti la conferinta au facut remarca precum ca trebuiau sa fie mai multi tineri da, e-mail-uri au primit toti care s-au inscris, vor veni, speram, alta data.
Exprimam recunostinta directorului instititiei Hanul lui Manuc, cel care ne-a gazduit si a avut promptitudinea sa ne accepte si banerul si sa dispuna sprijin in afisarea lui imediata. Multumim Actiunii-2012 pentru ca au fost alaturi si ne-au sfatuit cum sa facem mai bine.
Incidente nu au fost, exceptind faptul ca, in context electoral din Romania, semnatarii din partea unor partide, cum a fost Partidul Poporului Dan Diaconescu , si-au exprimat viziunile si planurile cum sa fie mai bine gestionate relatiile dintre cele doua state romanesti. Insa acest lucru, pe platforma unionista a Consiliului Unirii, o poate face, credem, orice semnatar, pentru ca doar competitivitatea genereaza imbunatarirea lucrurilor. Deocamdata partidele parlamentare nu semneaza adeziuni la Consiliul Unirii, decit prin unii membri mai independenti, din ambele state romanesti. Asteptam sa semneze si personae din conducerile partidelor.
Vom da in continuare materialele in scris ale conferintei. VP
Pentru conferinta de presă
Vitalia PAVLICENCO:
Stimaţi prieteni,
Vă mulţumim că aţi răspuns invitaţiei de a veni la conferinţa de presă oferită de coordonatorii Platformei unioniste Consiliul Unirii , create la Chişinău, prin semnăturile unui grup de persoane ce mpărtăşesc opţiunea reunirii celor două state rom neşti Rom nia şi Republica Moldova.
Mulţumim instituţiei Hanul Manuc , unde ne aflăm şi unde au avut loc negocierile dintre Imperiul Ţarist şi cel Otoman, după războiul ruso-turc pentru obtinerea suprematiei asupra celor două Principate Rom nesti şi ale bogăţiilor acestora. Tratatul de pace a fost semnat aici, pe 16 mai 1812. Contrar dreptului internaţional din acea perioadă, partea de est a Moldovei a fost desprinsă din Principatul Moldovei lui Ştefan cel Mare şi a revenit ruşilor. Acel teritoriu a fost denumit ulterior Basarabia şi, timp de 200 de ani, a rămas desprins, cu mici perioade de intermitenţă.
Sala Dacia a găzduit, n anii de dinaintea primului război mondial, nt lnirile politicienilor ce doreau intrarea n război şi Unirea Ţării Rom neşti cu Transilvania şi Bucovina. Ne bucurăm ca avem ocazia să ţinem conferinţa de presa n acest loc, de o importanţă istorică deosebită pentru neamul rom nesc.
Astfel, aici, n faţa Dvs., se află următoarele persoane:
Ştefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaţiei Parlamentul 90 , preşedintele Asociaţiei socio-culturale Maluri de Prut din Italia
Dr.Vitalia Pavlicenco, ex-deputat, preşedintele PNL din Republica Moldova, deţinătoare a Ordinului Naţional al Rom niei Pentru Merit , n Grad de Comandor
Valeriu Ciubotaru, preşedintele Partidului Naţional Rom n din Republica Moldova
Gheorghe Viţă, jurist, preşedintele Uniunii rom nilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa
Anatol Caraman, colonel, participant la războiul de la Nistru, preşedintele Asociaţiei obşteşti a veteranilor Tiras-Tighina , cavaler al Ordinului Ştefan cel Mare
Octavian Căpăţ nă, cercetător principal la Institutul de proiectări pentru automatizări, Cluj Napoca
Dumitru Ilinca, preşedintele Asociaţiei moldo-rom ne Maluri de Prut , presedintele PD-L in comunitatea romaneasca din Italia
Liviu Lipot, roman, om de afaceri din Italia, membru si sprijinitor al Consiliului Unirii.
Vor mai vorbi doctor Victor Crăciun, presedintele Ligii culturale pentru unitatea romanilor de pretutindeni, generalul in rezerva, doctor Mircea Chilaru, om politic si implicat active in viata publica din Romania, vicepresedinte al Ligii culturale pentru unitatea romanilor de pretutindeni
De asemenea, sunt aici şi alţi membri activi ai Consiliului Unirii din Republica Moldova, inclusiv dl Anatolie Revenco, vicepreşedinte al PNL, care, mpreună cu dl Ştefan Maimescu, sunt autorii relansării Consiliului Unirii. i salutăm şi le mulţumim tuturor aderenţilor la Consiliul Unirii din Bucureşti şi din apropiere sau de mai departe, care aţi răspuns invitaţiei. Multumim tuturor, de pretutindeni, care ati aderat la Consiliul Unirii si care urmariti acum prin Internet acesta conferinta.
Conferinţa noastră de presă se va axa pe următoarele subiecte:
1.Consiliul Unirii - constituire, membri, scopuri, prioritati şi actiuni Vitalia Pavlicenco, Mircea Druc, Ştefan Maimescu.
2. Problema cetateniei romane, initiative legislative la zi Gheorghe Viţă.
3. Prezentarea documentului, adresat Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, numit de noi Rezolutia de la Bucuresti, consacrata comemorarii a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Ţarist , pe care am remis-o nainte de conferinţa de presă Preşedintelui Rom niei Traian Băsescu, Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti - Valeriu Ciubotaru şi Anatolie Caraman.
4. Scurtă prezentare a unui proiect de propuneri ale Consiliului Unirii pentru Executivele şi Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti privind integrarea economică a celor două state rom neşti n beneficiul cetăţenilor Octavian Căpăţ nă, cercetător principal la Institutul de proiectări pentru automatizări, Cluj-Napoca.
5. Alte chestiuni, prezentate de dnii Mircea Chelaru şi Victor Crăciun.
Vom aborda prima chestiune.
VITALIA PAVLICENCO:
CONSILIUL UNIRII - CONSTITUIRE, MEMBRI, OBIECTIVE, ACTIUNI SI PRIORITATI
Pe 22 februarie 2012, mai mulți reprezentanți ai sectorului asociativ, ai unor partide politice, şi semnatari ai Consiliui Național al Unirii, fondat n decembrie 1991-ianuarie 1992, de pe ambele maluri ale Prutului, au semnat Declaraţia de constituire a Consiliului Unirii. Aceasta a urmat discuțiilor cu persoane reprezentative din spațiul rom nesc și din afara granițelor Rom niei n ideea constituirii unei Platforme unioniste, care să unifice forţele unioniste dispersate şi să sensibilizeze societatea celor două state rom neşti asupra imperativului unificării acestora. Astfel, Consiliul Unirii este o organizaţie de larg consens naţional, ce şi propune să continue efortul Consiliului Naţional al Unirii, fondat la 1 decembrie 1991, ca act de voinţă al unui grup de parlamentari de la Chişinău şi Bucureşti, şi care se declară deschis persoanelor fizice, partidelor politice, asociaţiilor, fundaţiilor şi altor entităţi ale societăţii din ntreg spaţiul rom nesc de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi din comunităţile rom neşti existente n toată lumea. Consiliul Unirii promovează ideea unităţii naţionale rom neşti şi depune eforturi pentru a-i convinge guvernanţii de la Chişinău, de la Bucureşti şi factorii politici decidenţi din Vest că refacerea unităţii rom neşti nglobează şi interesele strategice ale lumii euroatlantice.
In acest scop, Consiliul Unirii, care şi propune să readucă, n memoria comunităţii internaţionale, tragedia poporului rom n, obligat să trăiască separat ca urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop, condamnat de ntreaga lume, inclusiv de Guvernul Rusiei, a adresat, pe 2 martie 2012, un Apel Guvernelor Europene şi Comunităţii internaţionale, solicit ndu-le să sprijine procesul de unificare a poporului rom n, pentru că numai o Rom nie reunificată va asigura lichidarea unuia dintre focarele de instabilitate regională şi dezvoltarea economică omogenă a regiunii de Est a Europei, n modul n care ntregirea Germaniei a creat un adevărat motor economic in Europa Centrala.
Rom nii au suferit prea mult, fiind supuşi genocidului provocat de trupele invadatoare, găsindu-se şi astăzi n situaţia n care s-a aflat poporul german, nevoit să trăiască separat prin nişte graniţe artificiale.
Consiliul Unirii doreşte vindecarea rănilor lăsate de ocuparea teritoriului dintre Prut si Nistru, consider nd că poporul rom n are dreptul să revină ntre graniţele aceleiaşi ţări, graniţe ce nu mai corespund azi realităţilor istorice, ce decurg din destrămarea URSS, dar nici intereselor comunităţii internaţionale.
La granita de Est a Europei, al doilea stat rom nesc, lipsit de orice resurse, cu o populaţie debusolată şi rămăşiţe ale unei armate de ocupaţie pe o parte a teritoriului, nu e capabilă să-şi stabilizeze situaţia internă, să-şi restabilească integritatea teritorială, iar, economic, e unul dintre cele mai sărace state de pe continent.
Dezideratul regăsirii rom nilor din teritoriile rom neşti istorice a existat mereu. n acest an el a re nceput să fie promovat cu o forţă nouă şi pentru că, la 16 mai, se mplinesc 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei şi societatea trebuie sensibilizată asupra faptului. Consiliul Unirii se va ocupa de instituţionalizare după 16 mai. Deocamdată, prin consens, există un grup de opt copreşedinţi, care sunt grupul de coordonare a acţiunilor, o parte prezenţi aici. Lipsesc scriitorul Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Rom nilor, membru de onoare al Academiei Rom ne, care ne-a rugat să vă transmitem salutul său, Gheorghe M rzencu, membru ai Asociaţiei obşteşti Memoria victimelor regimului totalitar comunist , şi Timotei Ţurcanu, inginer, care are elaborate un concept şi mai multe proiecte de cooperare social-economică n spaţiul rom nesc.
Printre fondatorii Consiliului Unirii sunt dnii Mircea Druc şi Ilie Ilaşcu, şi istoricul academician Alexandru Moşanu, preşedintele Parlamentului care a votat Independenţa celui de-al doilea stat rom nesc de URSS. Toată lista aderenţilor, care se actualizează zilnic, este afişată pe site-ul www.consiliul-unirii.ro. P nă acum au aderat circa 50 de asociaţii din 9 state, unde locuiesc rom ni, şapte partide extraparlamentare, reprezentanţi ai unor partide parlamentare, un mare număr de simpli rom ni unionişti.
Un obiectiv important ce a determinat reconstituirea Consiliul Unirii, care se va amplifica ntr-o platformă cuprinz nd toate regiunile celor două state rom neşti, a fost demararea procesului de coagulare a forțelor unioniste active - un proces inedit şi dificil, dar inevitabil, de aceea exprimăm recunoştinţă tuturor celor ce contribuie la unificarea şi consolidarea forţelor unioniste.
Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova menţionează că, pe 27 august 1991, populaţia rom nească şi alogenii convieţuitori din st nga Nistrului şi-au proclamat Independenţa, dorind să scuture jugul colonial ruso-sovietic şi să deschidă calea spre re ntregirea neamului rom nesc , nsă anii ce s-au scurs au demonstrat că noul stat nu numai că nu-şi realizează obiectivele fixate n Actul din 27 August 1991, ci se ndepărtează de acestea. ( )
Consiliul Unirii consideră că salvarea identităţii naţionale, a limbii şi a culturii rom neşti poate fi asigurată doar prin reunirea Republicii Moldova cu Rom nia. n plan economic un program de sprijinire a reunificării celor două state rom neşti ar fi un plan Marshall, ce ar nsemna un suport vestic n condiţiile omogenizării rapide a spaţiului rom nesc de pe ambele maluri de Prut ceea ce ar face ca Moldova de Est să renască. Este vorba de un plan comun cu Europa, n primul r nd cu Rom nia, după scenariul german. Consiliul Unirii propune societăţii de pe ambele maluri ale Prutului, preluarea acestul plan-model german de modernizare multidimensională cu ajutorul partenerilor de dezvoltare, cu sincronizarea proceselor socio-economice din spaţiul de pe ambele maluri ale Prutului.
Toată lumea cunoaşte că n Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, arsă de forţele antirom neşti, dar reconstituită de semnatarii ei, sunt explicate toate argumentele de ordin juridic şi istoric, ce ne ndreptăţesc să dorim re ntregirea neamului rom nesc. Nu le vom reitera astăzi. Ceea ce vom aminti este că noi mpărtăşim convingerea că viitorul nostru, al poporului roman de pe cele două maluri de Prut, trebuie decis urm ndu-se modelul german, calea germană, pornind de la două repere politico-juridice: Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a luat act de faptul că, n declaraţiile lor, Parlamentele multor state au considerat nţelegerea ncheiată la 23 august 1939, ntre Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi au cerut lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţionala Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia , prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991. Noi, cei care am constituit Consiliul Unirii, considerăm că a sosit momentul să declarăm deschis că nu mai dorim să existăm n această nedreptate istorică, de aceea cerem recunoaşterea de către politicienii de pe ambele maluri ale Prutului a dreptului rom nilor de a fi din nou mpreună, prin lichidarea efectivă a consecinţelor Pactului criminal Hitler-Stalin. n Declaraţia de Independenţă există postulatul: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, N CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI N SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE. Noi, cei care pledăm pentru revenirea teritoriilor istorice rom neşti la Patria-mamă Rom nia, vrem să le redăm conaţionalilor ncrederea că viaţa lor, mpreună cu fraţii rom ni, va fi una bună, sigură, iar copiii lor vor avea un viitor demn. Unirea trebuie să fie opera noastră, n baza voinţei rom nilor.
Voi menţiona, n final, că ntreg nomenclatorul acţiunilor Consiliului Unirii este expus pe site-ul menţionat, pe 25 martie a avut loc un Marş al Unirii n Chişinău, organizat de Platforma civică Acţiunea-2012 şi sprijinit de Consiliul Unirii şi de Forul Democrat al Rom nilor. Pentru 13 şi 16 mai a fost aprobat un program amplu de acţiuni, care include un Marş, o acţiune culturală patriotică amplă şi o retragere cu torţe. Despre toate acestea se poate citi pe resursele media ale Consiliului Unirii, pe portalul www.union.md şi pe alte resurse de Internet. Vă mulţumesc pentru atenţie. n continuare a vorbit dnii Ştefan Maimescu, Mircea Druc, Victor Crăciun, gen. Mircea Chelaru, Gheorghe Viţă, Valeriu Ciubotaru, Anatol Caraman şi alţi membri ai Consiliului Unirii.
Gheorghe Viţă, preşedintele Uniunii Rom nilor din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, despre cetăţenia rom nă: Rom nia este obligată să modifice articolul 11 din Legea cetăţeniei rom ne ca fiind neconstituţional La momentul destrămării Uniunii Sovietice, Parlamentul Rom niei avea obligaţia sa repună imediat, in drepturile cetatenesti, pe romanii din Basarabia, Nordul Bucovinei si din Tinutul Herta, printr-o simplă hotarire: Cetatenii romani şi descendenţii lor p nă la gradul III, din teritoriile ocupate de Uniunea Sovietica - stat care nu mai există, care potrivit legilor n viguare p nă la 23 august 1944 se bucurau de naţionalitatea rom nă se repun in drepturile lor cetatenesti. Se are in vedere ca Parlamentul Romaniei avea obligatia sa adopte un asemenea document, prin care romanii din teritoriile romanesti ocupate n urma consecinţerlor pactului Rebentrop-Molotov să fie repusi in drepturile lor cetatenesti imediat dupa căderea imperiului sovietic.
Astfel de hotarire, daca avea sa fi fost adoptată, elimina calvarul de redobindire a cetateniei romane de catre basarabeni, bucovineni si herteni. La 1 martie 1991, Parlamentul Romaniei adopta Legea nr.21 cu privire la cetatenia romana, unde, conform articolului 10 din prezenta Lege, Fostii cetateni romani, care au pierdut cetatenia romana in conditii neimputabile lor, o pot redob ndi la cerere. Si iata, sub incidenta acestui blestemat art.10 1 mai tirziu art.11, din Legea Speciala, au cazut si romanii din Basarabia, cu toate ca ei nu au pierdut niciodata cetatenia romana, nu au renuntat la ea si nu au fost privati de cetăţenia rom nă sub nici o alta forma.
Conform art.5, alineatul 2 din Constituţia Romaniei Cetăţenia dob ndită prin naştere nu poate fi retrasă . Art.11 din Legea nr.21/1991- contravine Constituţiei şi este neconstituţional.
Pentru aceasta, Consiliul Unirii propune Legislativului de la Bucureşti, pentru a fi naintate spre dezbateri, două proiecte de Lege prin care, odată cu adoptarea lor, se va pune capăt calvarului redob ndirii cetăţeniei rom ne. PARLAMENTUL ROM NIEI
LEGE - PROIECT
Despre modificarea şi completarea art.43 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila
Parlamentul Rom niei adoptă prezenta lege:
Art. 43 alin (4) se modifică şi va avea următorul conţinut:
(4) Cetatenii romani, şi descendenţii lor p nă la gradul III, ale caror acte de stare civila au fost inregistrate in localitati care au apartinut Romaniei, iar in prezent se gasesc pe teritoriul altor state pot solicita intocmirea actelor de stare civila la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din Romania, n baza extrasului de pe actul de stare civila ce se gaseste in pastrarea Arhivelor Nationale din aceste state. Transcrierea extraselor, duplicatelor de naştere in registrele de stare civila rom ne se face cu aprobarea primarului unitatii administrativ-teritoriale de la locul solicitării transcrierii, si cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judetean de evidenta a persoanei sau, dupa caz, al Directiei Generale de Evidenta a Persoanelor a Municipiului Bucuresti.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
PRESEDINTELE SENATULUI
EXPUNERE DE MOTIVE
pe marginea proiectului de lege privind modificarea şi completarea art.43 din Legea nr. 119/1996 cu cu privire la actele de stare civila
Condamnarea oficială a regimului comunist şi intrarea Rom niei n Uniunnea Europeană au deschis şi calea nlăturării unor consecinţe nefaste ale ocupaţiei sovietice, efectele care persistă şi astăzi neput nd fi nlăturate dec t prin măsuri reparatorii efective. nt rziată impardonabil, recunoaşterea (termen distinct de dob ndire sau re-dob ndire şi de care ne delimităm) cetăţeniei rom ne pentru acele persoane care au dob ndit-o prin naştere cetatenia romana sau care au dob ndit-o ca locuitori ai Regatului Rom niei p nă la ocuparea de către URSS la sf rşitul celui de-al doilea Război Mondial a ţării noastre ( ncep nd cu Basarabia inclusiv Sudul, cu Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa), precum şi pentru descendenţii lor, trebuie să se facă printr-o procedură simplificată.
Era de aşteptat ca după 1989 printr-o modificare a legii speciale cu efect reparatoriu, Statul Rom n să recunoască n bloc, drepturile (rezult nd din calitatea de cetăţean rom n) acestor persoane şi descendenţilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativă să se facă simple verificări şi nregistrări n evidenţa populaţiei cu eliberarea actelor de stare civilă şi de identitate. Redob ndirea cetăţeniei Rom ne n temeul art.11 din Legea special nu se referă la cetăţenii rom ni şi descendenţii lor de p nă la gradul III, care locuesc pe teritoriile care au fost sub jurisdicţia Regatului Rom n p nă după cel de-al doilea razboi mondial.
Cetăţenii rom ni din aceste teritorii, nici nu pot formula o asemenea cerere de redobandire a cetateniei rom ne pe adresa Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru simplul motiv ca nu au pierdut si nici nu li-a fost retrasa cetatenia romana pe care au dobandit-o prin nastere (iar descendenţii lor sunt cetateani romani nascuti in strainatate din parinti cetateni romani). n conditiile in care situatia acetor cetăţeni rom ni nu se incadreaza in niciuna din situatiile pentru dobandirea, acordarea sau redobandirea cetateniei romane prevazute de legea 21/ 1991, fiindcă nu există nici un act normativ, unde Rom nii Basarabeni să fi fost lipsiţi de cetăţenia rom nă situaţia lor se ncadreză perfect n prevederele art 43 aliniatul 4 din Legea nr.119/1996 Cu privire la actele de stare civilă Potrivit Legii nr.793, pentru reglementarea cetăţeniei a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicată n Monitorul Oficial nr.209 din 06 septembrie 1941 şi regulamentul nr.15, cu privire la constatarea cetăţeniei rom ne a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicat n Monitorul Oficial nr. 119 din 26 mai 1942, (Legi neabrogate p nă n prezent), locuitorii Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutul Herţa au dob ndit cetăţenia rom nă prin naştere, fapt dovedit prin legea şi regulamentul sus indicat.
Conform art.5 alineatul 2 lit. b, a Legii cetăţeniei rom ne nr.21/l99l, modificată şi completată, copiii născuţi din părinţi cetăţeni rom ni n afara Rom niei sunt cetăţeni rom ni. Descendenţii p nă la gradul trei a cetăţenilor rom ni născuţi n aceste teritorii sunt cetăţeani rom ni. n aşa mod, ei au dob ndit cetăţenia rom nă n străinătate, fiind născuti din părinţi cetăţeni rom ni. Conform art. 5 alineatul (2) din Constitutia Romaniei, cetaţenia rom nă nu poate fi retrasă aceluia care au dobindit-o prin naştere. n aceste condiţii situaţia lor se circumscrie dispoziţiilor art. 5 alineat 2 din Constituţia Rom niei şi art. 5 alineat 2 lit. b din Legea 21/1991, n sensul că sunt cetăţeani rom ni cei născuti n străinătate dacă unul din părinţi este cetăţean rom n.
Conform art.43, alineatul (4),(varianta propusa spre modificare) din legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cetăţenii rom ni şi descentenţii lor p nă la gradul III ale căror acte de stare civilă au fost nregistrate n localităţi care au aparţinut Rom niei, iar n prezent se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita ntocmirea, transcrierera şi eliberarea actelor de stare civilă.
Locuitorii din Basarabia şi Nordul Bucovinei, care s-au născut pe teritoriul Rom niei p nă la 23 august 1944, şi descendenţii lor p nă la gradul III, au naţionalitate rom nă. Toţi rom nii din localităţile indicate n Legea Administrativă nr.1570 din 15 iulie 1938, publicată n Monitorul Oficial al Rom niei cu nr.187 din 14 august 1938, care au fost ocupate de URSS la sf rşitul celui de-al doilea război mondial, şi pot transcrie actele de stare civilă, prezent nd extrasele (duplicatele) din Arhivele Naţionale. n prezent extrasele certificatelor de naştere ale acestor cetăţeni rom ni se află pe teritoriul altor state Republica Moldova şi Ucraina. Cetăţenilor rom ni şi descendenţilor acestora p nă la gradul III, din teritoriile sus indicate, li se poata ntocmi şi elibera acte de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare civilă din Rom nia. Redob ndirea cetăţeniei rom ne nu se referă la Rom nii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Tinutul Herţa.
Octavian Căpăţină:
Propuneri ale Consiliului Unirii către Executivele şi Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti privind integrarea economică a celor două state n beneficiul cetăţenilor:
UNIREA ECONOMICĂ - un proces şi o necesitate economică De ce, n dreapta Prutului, să aducem produse alimentare, fructe şi legume din Occident sau din orientul apropriat, de regulă provenind din exploataţii INDUSTRIALE bazate pe nisip, apă recirculată şi chimicale?
De ce atunci c nd avem, n mod mirific, produse de excepţie, n lume, cum e vinul, nu ntreprindem o acţiune comună de promovare? Acţiuni separate ar fi mai păguboase dec t actuala lipsă de acţiune, ar fi acţiuni de canibalizare.
De ce Guvernul de la Bucureşti să nu folosească expertiza Chişinăului n spaţiul ex- sovietic şi Guvernul de la Chişinău să nu folosească expertiza Bucureştiului n raporturile cu UE? Deziderate comune ale oricărui producător şi ale oricărui consumator, fie el situat pe un mal sau altul al Prutului: Lărgirea pieţei interne n mod particular, azi, poate fi şi un mod de supravieţuire at t pentru ntreprinderile mici sau mijlocii c t şi pentru cele mari.
Diversificarea ofertei este n beneficiul consumatorului prin diversitate şi concurenţa preţurilor. Propuneri concrete Examinarea reciprocă, ntr-o şedinţă comună, a executivelor a listelor de importuri şi exporturi şi stabilirea unor protocoale privind schimbul reciproc de produse de interes pentru fiecare parte
Reducerea a taxelor vamale la o valoare simbolica pe Prut la anumite categorii de produse indigene destinate pieţelor interne şi fixarea unui nivel al schimburilor reciproce la cel puţin 1 miliard de euro anual.
Reducerea evaziunii fiscale pentru importuri (Rom nia), n special de produse agricole din Orient. nfiinţarea unei bănci comerciale comune, Bucureşti-Chişinău, pentru facilitarea acţiunilor comerciale de amploare.
Deschiderea şi accesarea unor linii de credit nerambursabil pentru dezvoltarea infrastructurii energetice (6) şi a infrastructurii de transport (7) dintre UE şi Moldova.
Integrarea energetică a Chişinăului n Uniunea Europeană. Această integrare energetică presupune ntre altele şi diversificarea liniilor interconexiune de naltă tensiune, realizarea de conducte de gaze naturale, nfiinţarea de depozite subterane pentru gaze naturale, nfiinţarea de facilităţi de stocare a energiei n depozite de aer comprimat n mine părăsite, dezvoltarea de parcuri eoliene n st nga Prutului etc.
Integrarea europeana a Moldovei ar presupune cel puţin conectarea Chişinăului prin Iaşi la coridorul pan european IX printr-o autostradă şi conectarea pe cale ferată europeană pe relaţia Chişinău, Iaşi, Bacău, Braşov (Arad). Către Parlamentele şi Guvernele Rom niei
şi ale Republicii Moldova
REZOLUŢIA DE LA BUCUREŞTI
a Consiliului Unirii, consacrată comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Ţarist
La 16 mai 2012, se mplinesc 200 de ani de la ncheierea Tratatului de pace de la Bucureşti, semnat ntre Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la ncheierea războiului ruso-turc din 1806 1812, n urma cărui fapt Imperiul Ţarist a ocupat o parte din teritoriul vechiului Principat al Moldovei, după ce se pierduse Bucovina, n 1774.
Prin articolele 4 şi 5, trecea, n componenţa Imperiului Rus, un teritoriu de 45.630 km , cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate (conform recensăm ntului ordonat de autorităţile ţariste n 1817), adică ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, C rligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul.
Cedarea s-a făcut cu ncălcarea tratatelor n vigoare şi a dreptului internaţional (valabil n epocă), deoarece Moldova nu era o provinice turcă.
Actul din 1812 a fost nceputul calvarului, cu efecte grave, suportate aproape două sute de ani de către populaţia dintre Prut şi Nistru.
Pornind de la această dramatică istorie, Consiliul Unirii, care include un număr mare de aderenţi la platformă unionistă prin asociaţii din spaţiul istoric rom nesc şi din comunităţile de peste hotare, prin partide de pe ambele maluri ale Prutului, propune Parlamentelor şi Guvernelor Rom niei şi ale Republicii Moldova, Bisericii Ortodoxe Rom ne şi presei - rom neşti şi de pretutindeni - să adopte şi să sprijine următorul Program de acţiuni şi manifestări naţionale Cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Rus n 1812 şi a victimelor acestei ocupaţii :
1. Să se ţină o şedinţă reunită a Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, n care să se evoce evenimentele tragice de acum 200 de ani pentru partea de est a Moldovei şi să fie comemorate victimele ocupaţiei ruso-sovietice din st nga Prutului.
2. Guvernele de la Bucureşti şi de la Chişinău să adopte o Poziţie comună n legătură cu ziua de 16 mai 2012 şi să o declare drept Zi de doliu, pentru comemorarea celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei şi a victimelor ocupaţiei. n această zi să fie cobor te n bernă Drapelele de stat la Chişinău şi la Bucureşti (unde a fost semnat odiosul Tratat), precum şi n alte localităţi ale Republicii Moldova şi ale Rom niei.
3. Ca un act reparatoriu, acum, n anul 2012, c nd se mplinesc 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei, Parlamentul Rom niei să modifice art.11 din Legea cetăţeniei rom ne nr.21/91 şi art.43, alineat 4, din Legea actelor de stare civilă, n ceea ce priveşte calitatea de cetăţean rom n a locuitorilor din Basarabia şi nordul Bucovinei, după care, la autoritatea administrativă, să se facă simple verificări şi nregistrări n evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă.
4. Autorităţile administraţiei publice locale să elaboreze şi să realizeze planuri de acţiuni dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei.
5. Să se facă angajamente politice publice ferme şi să se asigure fondurile financiare necesare pentru ridicarea Memorialului Patimilor Rom neşti, a cărui motivatie a fost adoptată ca document politic n plenul Senatului Rom niei ncă din anul 2009 (documentul se ataşează).
6. Să se creeze, cu suportul Guvernului rom n, un Muzeu la Bucureşti şi un Muzeu la Chişinău al victimelor celor 200 de ani de ocupaţie (la Chişinău - vizavi de Ambasada Rusiei).
7. Să fie dezvelită o placă comemorativă Anul 1812 Raptul Basarabiei pe clădirea Hanului Manuc , de la Bucureşti, n care s-a semnat tratatul.
8. Biserica Ortodoxă Rom nă să introducă, n discursul evanghelic, referiri la impactul tragic asupra neamului rom nesc al desprinderii acestui teritoriu, să ndemne la momente de doliu pentru victimele regimurilor totalitare din Basarabia n memoria celor ce au avut de suferit şi care au murit n numele creştinătăţii şi al neamului rom nesc, contribuind la propăşirea limbii şi a culturii rom neşti. n ziua de 16 mai 2012, bisericile, la ora 17.00, să bată clopotele n semn de doliu şi să fie păstrat, pe teritoriul Republicii Moldova şi al Rom niei, un moment de reculegere.
9. Recomandăm ziarelor şi televiziunilor din cele două state rom neşti şi mass media rom nească din ntreaga lume să marcheze evenimentul prin menţionarea, n jurnalele de ştiri, a semnificaţiei zilei de 16 mai şi transmiterea informaţiilor despre acţiunile de comemorare a celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei.
Hanul lui Manuc - Bucuresti
19 Aprilie 2012
Toti participantii la conferinta de la Conferinta oferita la Bucuresti au fost invitati sa participe la actiunile sprijinite de Consiliul Unirii La Chisinau. |
| Посилання: | http://news.yam.md/ro/s/862698 |
| google translate: | переклад |
| Дата публікації: | 25.04.2012 1:08:30 |
| Автор: | |
| Url коментарів: | |
| Джерело: | |
| Категорії (оригінал): | |
| Додано: | 24.04.2012 23:27:47 |
|
|
|