СПІЛЬНО БАЧЕННЯ  ::  ІНОЗМІ
Переклади, аналітика, моніторинг - Україна (і не лише) очима іноземних ЗМІ
         Головна        
        Політика        
      Human rights      
  Міжнародні відносини  
        Культура        
          Спорт         
        Більше...       

Знайдено на сайті:Yam
Мова:24 (Romanian / română)
Заголовок:

Chestiunea națională

Резюме:At ta timp c t societatea moldovenească va fi sf șiată de un clivaj identitar foarte complex pe care unii comentatori l numesc criză identitară, nu va fi posibil să se asigure o modernizare coerentă a RM. Din acest considerent este important să se caute soluții pentru găsirea unui compromis rezonabil care să permită coeziunea socială n RM. Am să ncerc să definesc acest clivaj identitar, să descriu ntr-o manieră c t mai imparțială principalele discursuri care l generează și să schițez unele soluții. Criză identitară? Clivajul identitar n RM se manifestă prin existența unor comunități izolate, care au interese paralele sau divergente și comunică foarte puțin ntre ele. Complexitatea acestui clivaj este determinată de formularea de către aceste comunități a cel puțin trei discursuri identitare concurente care au o pondere aproximativ egală n societate, revendic ndu-și fiecare dreptul de a fi exponentul exclusiv al ntregii societăți. Este vorba de discursul identitar rom nesc, discursul moldovenist și cel rusofon. Să le luăm pe r nd. Discursul rom nesc Discursul rom nesc este unul moștenit din perioada interbelică și actualizat de o parte semnificativă a elitei intelectuale din RM. Acest discurs afirmă că Basarabia este păm nt rom nesc, iar pe teritoriul RM rom nii au o istorie milenară. Acest discurs pornește de regulă de la o reprezentare primordialistă a națiunii națiunea este ceva care există n afara noastră, a dorințelor noastre, a cunoștințelor pe care le avem. Din acest considerent, rom nii sunt rom ni indiferent dacă acceptă sau nu să se identifice ca rom ni. Națiunea este astfel un fapt obiectiv, care există prin sol și s nge, iar noi trebuie să acceptăm acest fapt ca pe un adevăr. Referința la o istorie națională, ca știință a adevărului istoric, legitimează acest discurs. Deși sunt nvinuiți de oponenți că ar fi adepții Unirii necondiționate cu Rom nia, n această privință ei au opinii care variază de la aspiraţia Unirii cu Rom nia ntr-un stat unitar p nă la integrarea n UE n calitate de al doilea stat rom nesc . Discursul moldovenist De cealaltă parte există un discurs identitar moștenit din conceptul sovietic al națiunii socialiste moldovenești. Moldovenii, conform acestui discurs, formează etnia majoritară n RM. Se afirmă astfel că moldovenii nu ar fi rom ni pentru că Moldova a existat ca stat naintea Rom niei, iar moldovenii basarabeni nu au participat la crearea Rom niei atunci c nd s-au unit cele două Principate. Elementul mobilizator al acestui discurs identitar este neacceptarea virulentă a eventualității Unirii cu Rom nia. Moldovenii se deosebesc de rom ni și prin faptul că au integrat elementul rusesc. Astfel, moldovenii, spre deosebire de rom ni, știu limba rusă și sunt influențați de cultura rusă pe care ei o cunosc și n baza căreia şi definesc propriul orizont cultural. Din acest considerent, promotorii acestui discurs identitar moldovenist sunt de regulă rusofili. Din cauza dispozițiilor sale rusofile, acest discurs este acceptat și promovat foarte activ de reprezentanții comunității care se autodefinește rusofonă. Discursul rusofon Comunitatea rusofonă menține și promovează un alt discurs identitar moștenit din perioada sovietică. Reprezentanţii acestei comunităţi se definesc pe criteriu lingvistic, anume prin utilizarea adesea exclusivă n spaţiul privat şi cel public a limbii ruse. De menționat că populația rusofonă nu se revendică ca un discurs etnic, căci rusofonii sunt de diferite origini etnice ruși, dar și ucraineni, găgăuzi, bulgari, etc. Din contră, acest discurs ar exclude naționalismul, considerat impropriu n cazul lor, căci ei nu formează o etnie. Din acest motiv, rusofonii se consideră internaționaliști. Conflictele identitare din RM Astfel n RM avem două tipuri de conflicte identitare. Primul conflict este de autoidentificare etnică și include disputa dintre discursul identitar rom nesc și cel moldovenist. Al doilea conflict este de natură lingvistică și include disputa dintre minoritățile etnice rusofone (care nu vorbesc limba rom nă) și majoritatea rom nofonă. n cazul primului conflict, cele două discursuri etnice concurente, rom n și moldovenist, se exclud reciproc. E vorba de fapt de aceeași comunitate, sf șiată de lupte identitare ntre două viziuni ale naturii sale etnice. n logica acestor dispute, ar exista o identitate corectă , adevărată , istorică şi chiar științifică , pe c nd cealaltă ar fi greșită , falsă , impusă sau neștiințifică . Identitatea corectă trebuie să ia locul identității greșite . Lupta este pe viață și pe moarte. n cazul conflictului lingvistic, identitatea rusofonă se vrea integratoare, adoptată raţional, adică toți cei pentru care limba rusă este considerată limba principală de comunicare sunt bineveniți să facă parte din grup. Dacă un moldovean sau rom n ar adopta limba rusă ca principal mijloc de comunicare, n detrimentul limbii materne, acesta ar fi acceptat fără rezerve n grup. Această deschidere este interpretată ca o manifestare a internaționalismului, căci nu ține cont de etnie, dar și ca o manifestare de universalism, căci toți cetățenii RM pot ajunge o dată să facă parte din grup. La modul ideal, din perspectiva discursului identitar al rusofonilor, pentru ca acest conflict lingvistic să nu existe, toți cetățenii moldoveni trebuie să răm nă rusofoni, așa cum era pe timpul URSS, prin adoptarea n spațiul public al limbii ruse (ca limbă de stat n RM). nsă acest presupus universalism pune n gardă comunitatea rom nofonă majoritară care şi simte ameninţate cuceririle sale lingvistice de după 1989. Sursele conflictelor identitare n cazul fiecărui discurs putem identifica elemente care sunt inaceptabile din perspectiva celorlalte discursuri identitare. n discursul identitar rom nesc ceea ce pune pe jar moldoveniștii și rusofonii este eventualitatea Unirii cu Rom nia. n discursul moldovenist elementul sensibil pentru rom ni este denegarea elementului etnic rom nesc, considerat singurul corect, şi rusofilia, considerată un element ce favorizează rusificarea. Pe de altă parte, discursul rusofon suscită nemulțumirea rom nofonilor majoritari prin ceea ce ei consideră a fi nedorința rusofonilor de a nvăța și folosi limba rom nă n spațiul public. n același spaţiu comun al RM, rom nilor le este frică cel mai mult de rusificare, moldoveniștilor de unirea cu Rom nia, iar populației rusofone de asimilare. Dacă elitele politice vor să cultive o coeziune a societății moldovenești, atunci ele ar trebui să elaboreze politici care să excludă aceste elemente care constituie surse de conflict n societate. Totodată, societatea civilă nu poate să fie mpiedicată să adopte un discurs identitar sau altul. Cum să evităm războiul Pentru a consolida societatea este nevoie să se găsească un compromis ntre toate aceste comunități n vederea formulării unui discurs democratic identitar care să nu permită excluderea reciprocă. E important să respectăm opțiunile identitare ale tuturor și să oferim un cadru și niște reguli de joc n care toată lumea să se regăsească. Pentru mine compromisul rezonabil ar fi formularea unui discurs modern al identității prin adoptarea identității civice moldovenești de către toți locuitorii RM și renunțarea la moștenirile totalitare n domeniul identitar şi anume: concepția primordialistă a etnicității (conform căruia ne naştem fie moldoveni, fie rom ni), minorizarea rom nofonilor (adică reducerea statutului grupului rom nofon majoritar la minoritate fiind nevoit să adopte limba rusă n spațiul public) și rusificarea minorităților etnice. Nu toată lumea va accepta cu ușurință acest compromis, nsă este necesar să se pună problema pentru a se face un pas nainte spre o coeziune a societății din RM. Din acest considerent, cosider oportun să lansez această dezbatere prin a arăta cum văd eu evoluțiile concrete care ar putea, pornind de la ideile enunţate mai sus, instaura pacea civică n societatea moldovenească. Iată aceste evoluții: - toți cetățenii din RM să fie numiți moldoveni, indiferent de limba lor maternă și de etnie - să se renunțe la conceptul de etnie moldovenească prin adoptarea formulei de moldoveni de etnie rom nă - să se continue politica de integrare europeană care să fie prezentată ca un compromis ntre cei care militează pentru Unirea cu Rom nia și cei cărora le este frică de asimilarea minorității ruse - moldovenii de etnie rom nă să fie considerați același grup etnic, majoritar, indiferent cum se autonumesc membrii săi - implementarea de politici care să asigure funcționarea fără impedimente a limbii rom ne n spațiul public. O modalitate ar putea fi atestarea lingvistică, conform unor criterii obiective prestabilite, a funcționarilor publici și a persoanelor care lucrează n domeniul de comunicare cu publicul. Pentru a se evita conflictele, este bine ca n perioada c t mai este valabilă legea despre limbi din 1989, care i oferă limbii ruse un statut oficial n RM, atestarea să se facă pentru cunoașterea ambelor limbi. Adepții discursului rusofon ar găsi cu greu argumente mpotriva bilingvismului. - să se promoveze și să se susțină limbile și culturile minorităților etnice, n primul r nd limbile și culturile ucraineană, găgăuză, bulgară, romă și evreiască, rusificate n marea loc majoritate. - să se elaboreze politici publice de integrare a minorităților. Integrarea n societate a minorităților nu nseamnă n nici un caz asimilarea lor, ci n primul r nd nvățarea limbii majorității (nu renunțarea la limba maternă!) și participarea la viața socială mpreună cu cei care fac parte din etnia majoritară. Fiecare comunitate va putea astfel să se regăsească n acest discurs identitar integrator, căci moldovenii se vor putea numi moldoveni, toți rom nii vor putea fi numiți rom ni, iar minoritățile etnice vor fi integrate n societate fără să riște asimilarea.
Посилання:http://news.yam.md/ro/s/835556
google translate:  переклад
Дата публікації:30.03.2012 10:50:25
Автор:
Url коментарів:
Джерело:
Категорії (оригінал):
Додано:30.03.2012 9:11:19




Статистика
За країною
За мовою
За рубрикою
Про проект
Цілі проекту
Приєднатися
Як користуватися сайтом
F.A.Q.

Спільнобачення.ІноЗМІ (ex-InoZMI.Ruthenorum.info) розповсюджується згідно з ліцензією GNU для документації, тож використання матеріалів, розміщених на сайті - вільне за умов збереження авторства та наявності повного гіперпосилання на Рутенорум (для перекладів, статистики, тощо).
При використанні матеріалів іноземних ЗМІ діють правила, встановлювані кожним ЗМІ конкретно. Рутенорум не несе відповідальності за незаконне використання його користувачами джерел, згадуваних у матеріалах ресурсу.
Сайт є громадським ресурсом, призначеним для користування народом України, тож будь-які претензії згадуваних на сайті джерел щодо незаконності використання їхніх матеріалів відхиляються на підставі права будь-якого народу знати, у якому світлі його та країну подають у світових ЗМІ аби належним чином реагувати на подання неправдивої чи перекрученої інформації.
Ruthenorum/Спільнобачення Copyleft 2011 - 2014