| Резюме: | Niciodată nu am mai ieșit în stradă așa spontan, am mai fost la 10 August cu Rareș Bogdan, colegul meu de atunci, dar scurt, câteva zeci de minute. Însă vinerea trecută, să ies în fața ambasadei Ucrainei și să vă văd pe toți alături de mine, cu atâta dragoste si determinare să apărăm drepturile românilor noștri din Ucraina, la credință și la viață... a fost un sentiment de nedescris, cu care m-ați copleșit! Vă mulțumesc și vă promit că, așa cum m-ați cunoscut, așa voi rămâne toată viața! Și pentru că am văzut atacurile din presă, eu vreau să încep acest editorial cu o replică la aceste reacții rău-intenționate la adresa mea și a celor care mi-au fost alături, vineri, la ambasada Ucrainei! Eu, Alexandra Pacuraru, am ieșit în stradă să protestez pașnic în fața ambasadei Ucrainei în semn de solidaritate pentru părintele Jar, cel care atunci era judecat pentru credința sa, dar și în semn de solidaritate cu toți românii noștri, care vorbesc aceeași limbă și au același sânge ca și noi. |